Coiful celtic din Ciumești, cel mai important artefact descoperit în județul Satu Mare

Divertisment

Cel mai important artefact arheologic descoperit în județul Satu Mare este coiful celtic de la Ciumești, acesta fiind și una dintre cele mai spectaculoase descoperiri din lumea celților.

Coiful de la Ciumești a fost descoperit întâmplător, în anul 1960, de un localnic care efectua săpături pentru construirea unor grajduri pentru CAP-ul din localitate. Alături de coiful din fier încoronat cu un șoim au mai fost găsite o cămașă de zale din fier, cnemide și fibule din bronz, un inel, două brățări și mai multe vase de lut. Mormântul, unic în lume ca și coiful, a fost denumit „mormântul cu coif de la Ciumești”.

Obiectele au fost ridicate de autoritățile de la acea vreme, duse la Muzeul din Baia Mare, de unde coiful a fost transferat la Muzeul Național de Istorie din București, având o importanță deosebită, unde este expus și astăzi.

Coiful din secolul IV î.Hr este unul lucrat până în detalii, are o apărătoare pentru ceafă, apărători pentru obraz, pe creștet sunt lipite picioarele unui șoim ce are aripile prinse în balamale pentru a se putea mișca în timpul deplasării.

Istoricii susțin că războinicul era o persoană foarte importantă, iar rolul coifului și al celorlalte piese descoperite este de a-l deosebi de ceilalți luptători din comunitate, dar și de a se face remarcat în alte comunități.

Mai multe izvoare istorice antice menționează portul, de către căpeteniile celților, a unor coifuri cu păsări sau animale, sau cămăși de zale. De asemenea, acestea apar și pe reprezentații iconografice precum cazanul de la Gundestrup, din Danemarca, însă descoperirile arheologice au fost prea puține.

Săpăturile efectuate ulterior în Ciumești au scos la iveală în total 35 de morminte celtice, dintre care șase erau de înhumație și 29 de incinerație. Celții obișnuiau să-și incinereze defuncții, după care să le îngroape rămășițele alături de vase funerare, oale de ofrandă și obiecte personale, din metal sau bronz. De cele mai multe ori, pe acestea rămâneau urme de trecere prin foc.

„Indiscutabil, cel mai senzațional artefact din întreaga lume a celților este coiful de la Ciumești, unic în lume. El a aparținut unei căpetenii celte, un om foarte înalt. Aceste coifuri sunt văzute pe câteva vase celtice descoperite în Bulgaria, Germania, Danemarca, dar sunt doar reprezentări grafice. Un coif adevărat este cel descoperit la Ciumești, în anul 1960, absolut întâmplător când se săpa o fundație pentru grajdurile CAP-ului de atunci. În zonă s-au găsit mai multe morminte de inhumație și de incinerație. Ce este interesant este că artefactele găsite aparțin mai multor culturi.

Cnemidele, apărătoarele gambelor sunt de bronz, sunt de origine grecească, un fapt care întărește ideea că celții au servit în secolul III înaintea erei noastre drept mercenari pentru regii din Asia Mică. Probabil că și acest războinic de la Ciumești cu acest coif păstrat miraculos aproape intact a fost unul dintre căpeteniile mercenarilor care cutreierau la vremea aceea în Europa”, a declarat directorul Centrului de Creație Satu Mare, Felician Pop, autor al „Istoriei secrete a Sătmarului”.

Cel mai probabil, căpetenia a organizat trupe de mercenari care au acționat lângă Mediterană, în zona grecească, fiind descoperite și alte elemente elene, cum ar fi vase pentru vin sau monede.

Celții puneau un mare accent și pe aspectul fizic în timpul luptelor, purtau coifuri metalice, păr lung adesea dat cu var pentru a fi țepos, cămăși de zale și scoteau țipete pentru a-și intimida pe adversari, creându-și în timp imaginea de luptători crânceni și invincibili. Așa au ajuns să controleze ținuturi uriașe, din Franța până în nord vestul României de astăzi și sudul Ucrainei. Cercetătorii presupun că celții aveau un rol deosebit de important în zona ocupată de nord vestul țării, fiind posibil ca de aici să se fi angajat ca mercenari pentru diverse armate, însă deocamdată nu s-au făcute suficiente studii pentru a se trage o concluzie sigură. Un alt aspect care lasă ca bună parte din presupuneri să rămână o enigmă este faptul că celții nu lăsau urme scrise, cercetătorii fiind nevoiți să se documenteze din referirile altor popoare despre marii războinici.

„Descoperirile din județul Satu Mare în ce privește civilizația celților sunt spectaculoase și fiecare an aduce noi și noi dovezi ale unei puternice civilizații celtice pe meleagurile județului. Cimitirul de înhumație de la Petrești este unul din cele mai mari cimitire celtice descoperite vreodată și probabil o cercetare mai atentă și sistematică ar putea scoate la iveală rolul și importanța acestei civilizații. Știm foarte bine că Burebista în anii ’80 î. Hr. s-a luptat aici cu celții, boii, tauriscii și a întins regatul dacilor până în Germania de astăzi. Coiful este un artefact unic, el este un simbol al județului, al luptei, al eroismului care ni s-a transmis prin veacuri”, a spus Felician Pop.

Pe an ce trece se fac descoperiri tot mai importante, cum ar fi centrul metalurgic al dacilor liberi de la Iojib, în apropierea cuptoarelor dacice de la Medieșu Aurit, cele mai mari centre din Europa Barbară, astfel că nu ar fi exclus ca tot întâmplător să iasă la suprafață dovezi cu totul surprinzătoare, care să facă lumină în privința a tot ce se crede despre trecutul zonei și mai ales al popoarelor.