Biserica din Căpleni, locul care adăpostește sarcofagele grofilor Karolyi

Divertisment

Cea mai influentă familie care a existat vreodată în Comitatul Sătmarului, cea a grofilor Karolyi, a lăsat după ea o serie de construcții impresionante, aceasta conducând destinele a mii de persoane. Familie educată și unită, s-a străduit ca și după trecerea în eternitate, membrii acesteia să-și doarmă somnul de veci împreună într-o criptă, păstrând trupurile în sarcofage făurite de pricepuți meșteri.

Trupurile marilor grofi au fost aduse acasă la biserica din Căpleni, indiferent că au murit la Paris, Viena sau Budapesta.

Cripta familiei Karolyi se află în subsolul bisericii din Căpleni, la o distanță de patru km de impozantul și frumosul castel din care se conducea întreaga zonă. Cripta a fost construită de către Karolyi Sandor (1669—1743), general glorios a lui Francisc Rakoczi al II-lea, în anul 1711, în locul unei mănăstiri abandonate. 

Satul Căpleni este atestat documentar la 1080, nu au rămas prea multe vestigii din acea vreme, însă se știe că a existat înainte o bazilică ridicată la 1200, dar care a fost incendiată de tătari în aprilie 1241, fiind apoi reconstruită și abandonată iar după ocupația otomană.

Documentul de întemeiere a mănăstirii din Căpleni a fost emis de contele Sandor Karolyi la 18 august 1711. iar primii călugări franciscani au ajuns în 1719, arată materialele de informare puse la dispoziția vizitatorilor. Biserica este aproape distrusă de cutremurul din 1834 și este reconstruită între anii 1844-1847 de contele Gyorgy Karolyi, după planurile arhitectului budapestan Miklos Ybl, rămânând în această formă până astăzi.

Biserica a fost renovată într-un stil neoromanic, cu naosul spațios, acoperită cu un tavan casetat. A fost modificată și cripta familiei din dedesubtul bisericii, unde erau deja câteva dintre sicriele membrilor morți. În total în criptă sunt 36 de sicrie, arămite, lucrate de meșteri pricepuți, cu mare măiestrie. Multe din sarcofage au fost făurite în Bratislava, din bronz și pictate. În criptă se poate observa blazonul original al familiei Karolyi, cusut cu fir de aur în 1791 și o operă a sculptorului florentin Pietro Bazzanti, o răstignire, realizată din marmură de Carrara. 

Cel mai vechi sicriu este al bunicii întemeietorului Sandor Karolyi, nobila Lapispataki Seghnyei Borbala, moartă în 1653. Fiecare membru înmormântat are istoria sa, iar pe cei mai neascultători, care au întreprins acțiuni fără a avea acceptul familiei, faptele i-au urmat și după trecerea pe cealaltă lume.

Unul dintre cele mai împodobite sicrie este ce al Krisztinei Csaki, soția lui Karolyi Ferenc (1705—1758), care a murit la doar 30 de ani, în 1736. Tatăl contelui, groful Karolyi Sandor nu a fost de acord cu această căsătorie din motive politice, dar pe când s-a împăcat cu soarta și a acceptat alegerea făcută de fiul său a fost prea târziu. Femeia a fost îmbălsămată și înmormântată după o lună, după ce soțul ei s-a întors din război. 

Un sarcofag aparținând soției baronului Karolyi Mihaly, cel al lui Seghnyey Borbala, a fost făurit în Bratislava, este din bronz și pictat. Foarte multe sicrie sunt somptuoase, asemănătoare cu cele aflate în cripta împăraților austrieci de la Viena. Mai sunt sicrie de cupru și unul din bronz amestecat cu argint în care își doarme somnul de veci groful Karolyi Gyorgy (1802—1877). Pe sicriele a doi dintre grofi, Karolyi Antal (1732 — 1798) și a fiului acestuia, Karolyi Jozsef (1768 — 1803), se găsesc urne din argint în care se află inimile îmbălsămate ale soțiilor lor. 

De asemenea, pe trei sicrie nu apare niciun nume, acolo fiind totuși membri ai familiei, care au fost pedepsiți deoarece s-au căsătorit cu persoane de rang inferior. Chiar dacă s-au supărat pe ei și nu le-au lăsat numele posterității, grofii și-au reunit totuși după moarte familiile.

Ultimul sicriu depus a fost cel al groful Karolyi Imre, mort la 24 iulie 1943, după care în perioada comunistă accesul de intrare în criptă a fost zidit. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial mai mulți soldați au pătruns în criptă și au tras cu armele ciuruind câteva sicrie. 

După Revoluție cripta a fost redeschisă, dar administratorii bisericii au fost destul de reticenți și de abia în urmă cu câțiva ani cripta este permisă vizitarea pentru public. Astăzi cripta face parte dintr-un circuit turistic.

Familia Karolyi este și astăzi una numeroasă, după război răspândindu-se peste tot în Europa, iar proprietățile intrând în administrarea statului. 

Rămășițele contesei Karolyi Consuelo, decedată în 1976 la Geneva, și cele ale ultimului deținător al titlului de conte, Karolyi Lajos, decedat în 2009 în Brazilia, au fost depuse în 2010 în cripta familiei de la Căpleni, astfel urnele cu cenușa celor doi fiind alături de sicriele celorlalți membri ai familiei. Francesca Durkheim, fiica contelui Karolyi Lajos, a declarat că înainte de moarte tatăl său a cerut să fie adus la Căpleni. Acesta a trăit în Brazilia și a murit în 10 iunie 2009 în Sao Paulo, la reședința sa, la vârsta de 85 de ani.

Planurile autorităților din județul Satu Mare sunt destul de mari privind valorificarea turistică a locului în care odihnesc pe vecie membrii familiei Karolyi, intenționându-se achiziționarea din fonduri europene a unui trenuleț care să-i ducă pe vizitatori de la Castelul din Carei la cripta acelora care l-au construit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *